Mami, povestitoarea…

De cand nu ne-am mai auzit, mami s-a specializat pe scris cu tinta precisa…mai exact, a publicat o carte de povesti pentru copii, insa, sa ne intelegem, dedicata mie si Evei, in principal. A fost o supriza, un cadou la finalul celui dintai an de studiu al sistemului educational romanesc, denumit mai pe scurt, clasa I, sau anul abecedarului, pe care l-am absolvit cu succes.

Pentru a nu ma umfla prea mult in pene, mami mi-a explicat ca, intr-adevar, cele dintai destinatare ale cartii suntem eu si sora mea, insa ea e adresata tuturor copiilor curiosi.

In paginile ei, veti afla despre cum si-a pierdut o ciuperca palariuta, de ce au facut legumele greva si ce sunt „viermisorii de joaca”. Mai aflam si despre un dintisor lenes, despre aventura unei frunze prin cele patru anotimpuri si despre „un fir de nisip” suparat pe soare si pe mare. Daca vreti sa aflati despre misiunea unui spiridus de Craciun, urmariti-l pe Hoinarici, iar daca ardeti de curiozitate sa stiti cum se pregateste padurea pentru sarbatoarea Pastelui, faceti cunostinta cu iepurasul Ciuci. Nu lipsesc nici povesti despre vise, litere, matematica, animale si….tablete.

Va recomand sa o cititi, e rost de amuzament si sfaturi bune.

Daca sunteti curiosi sa cititi povestile de la cap la coada, puteti comanda cartea, la pretul de doar 15 lei, pe mail: a_grigoras@yahoo.com sau la telefon 0723.290.840

Add a comment august 13, 2014

Pets

De mica am avut o legatura puternica cu animalele. Primul animal descoperit a fost un pui de gaina, cu care pot spune ca aveam oarecare asemanari. Si parul meu si al lui se numeau inca puf, si amandoi invatam sa mergem. A urmat un iepuras, descoperit in gradina la buni, de fapt la vecinul lui buni, cu care am fost foarte timida la inceput.  Trebuie sa recunosc totodata ca  era mult mai rapid decat mine.

Au urmat cateii, pisicile, porumbeii si calutii. De catei si caluti inca imi este teama, inca nu suntem pe aceeasi lungime de unda. Porumbeii… ii ador , insa nu stiu din ce motiv, nu vor sa stea prea mult in preajma mea, decat daca ii mituiesc…cu paine, biscuiti si alte firmituri. Posibil sa fie o greseala de tactica din partea mea, trebuie sa gasesc o tehnica de abordare mai eficienta.

Pisicile in schimb sunt febletea mea, desi nicio pisica cu care am facut cunostinta pana acum nu mi-a raspuns cu aceeasi afectiune. Ori sunt eu prea intimidanta, ori ele sunt prea sperioase. Si acest aspect il mai studiez inca. Oricum cred ca as fi o mama de pisici foarte atenta, grijulie si iubitoare ( dupa cum se va vedea din poze). De atata dragoste pentru pisici, cred ca am si inceput sa seman cu ele, altfel nu imi explic de ce mami imi spune de cand m-am nascut,  „pisica”.

De la o pisica simpatica pentru toate pisicile si pisoii similari,

Sara

Doi pui

black bunny

porumbei spanioli

oops, he got me

pisi 1

pisi 2

pisi 3

pisi 4

pisi 5

pisi 6

pisi 7

pisi 8

vrei te rog sa nu mai latri? ma doare capul

tati, ajutooor!

cam gras iepurasul asta

Stati pe aproape, pentru ca in urmatoarele posturi am sa va povestesc despre cum mi-a crescut parul, cat de greu si cate coafuri am experimentat. De asemenea, va voi destainui despre una din placerile mele existentiale, si anume somnul, cand o sa vedeti in cate moduri neobisnuite poate dormi un copil.

4 comentarii mai 16, 2010